- zbilţ
- s. n., pl. zbílţuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zbilţ — ZBILŢ, zbilţuri, s.n. 1. Laţ de sârmă cu care hingherii prind câinii vagabonzi. 2. Unealtă formată dintr un cârlig fixat de o coadă de lemn, cu care se trag afară din apă peştii mari. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
belţ — BELŢ, bélţuri, s.n. (Trans.; var.) Zbilţ. (cf. zbilţ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
bilţ — BILŢ, bílţuri, s.n. (var.) Zbilţ. (cf. zbilţ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
ghilţ — GHILŢ, ghílţuri, s.n. (var.) Zbilţ. (cf. zbilţ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER ghilţ ghilţi, s.m. şi ghilţuri, s.n. (reg.) 1. laţ de prins păsări, smâc. 2. pâslă. Trimis de blaurb, 12.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
zghilţ — ZGHILŢ, zghílţuri, s.n. (var.) Zbilţ. (cf. zbilţ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
sbilţ — (zbílţuri), s.n. – Laţ, coardă pentru prins animale. – var. zbilţ, bilţ, (s)ghilţ, Trans. belţ. Creaţie expresivă, care presupune ideea unei mişcări dezordonate ca cea a unei păsări sau a unui animal care se luptă să iasă din capcană; legătura… … Dicționar Român
smâc — SMÂC1 interj. Cuvânt care exprimă ideea de mişcare precipitată. (onomat., cf. hâc, bâc, zvâc, zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER SMÂC2 s.n. 1. Laţ. 2. Jucărie în formă de arc (1). (din smâc1; pentru sensul (1.) cf. zbilţ) Trimis de… … Dicționar Român
zbalţ — ZBALŢ, zbálţuri, s.n. Cerc, inel, verigă de fier sau de metal, manşon (2), v. z b a n ţ1. (din zbilţ, cu o posib. influenţă vocalică din balţ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
zbilţui — ZBILŢUÍ, zbílţui, vb. IV. tranz. A strânge, a uni cu putere. (zbilţ + suf. ui) Trimis de tavi, 29.05.2004. Sursa: DER … Dicționar Român